Copii lui Dumnezeu...

“Cine sunt eu sa fiu strălucitor, minunat, talentat și extraordinar?”

“Cine ești tu să NU fii nimic din toate acestea?”

Fragmentul complet din Marianne Williamson continuă așa:

"De fapt, cine ești tu să nu fii? Ești un copil al lui Dumnezeu. A te preface mic nu servește lumea. Nu este nimic luminat în a te micșora astfel încât ceilalți să nu se simtă nesiguri în preajma ta. Cu toții suntem meniți să strălucim, așa cum o fac copiii. Ne-am născut pentru a manifesta gloria lui Dumnezeu care este în noi. Și nu doar în unii dintre noi, ci în toți."

Adesea, oamenii nu se tem de eșec, ci mai degrabă de propria lor măreție și de responsabilitatea care vine odată cu ea.

Ne este frică să ne asumăm adevăratul nostru potențial, pentru că asta înseamnă să ne schimbăm, să ne asumăm riscuri și să ne expunem în fața lumii.

Fiecare om are o lumină interioară, dar mulți o suprimă din frică, rușine sau presiunea socială.

Acceptarea propriei puteri și a darurilor noastre înseamnă să ne asumăm responsabilitatea pentru cine suntem cu adevărat și să ne trăim scopul autentic.

De ce ar trebui să îți asumi măreția?

1.⁠ ⁠Pentru că este dreptul tău natural. Nu este ceva ce trebuie să „meriți” – este ceea ce ești.

2.⁠ ⁠Pentru că astfel îți împlinești scopul. Nu ai primit talentele și darurile tale ca să le ascunzi, ci ca să le folosești.

3.⁠ ⁠Pentru că îi inspiri și pe ceilalți. Când îți trăiești lumina, le dai și altora permisiunea să facă la fel.

Adevărata umilință nu înseamnă să te faci mic, ci să accepți că ești un canal pentru ceva mai mare și să lași acea energie să se exprime prin tine.

Ce poți face pentru a trece dincolo de frica de propria măreție?

Pentru început, răspunde la aceste întrebări:

Ce crezi că ți s-ar putea întâmpla dacă ți-ai putea exprima adevăratul potential?

Pe cine crezi că ajuți dacă te faci mai mic decât ești?

Cum poți folosi darurile tale pentru binele celorlalți?

Repetă cu voce tare următoarele afirmații și gândește-te la semnificațiile lor:

• „Măreția mea este un dar pentru lume.”

• „Este în regulă să fiu văzut și apreciat.”

Practică recunoștința pentru cine ești.

•⁠ ⁠Fă o listă zilnică cu lucrurile pe care le apreciezi la tine.

•⁠ ⁠Observă unde ai fost deja măreț, chiar și în gesturi mici.

Frica de propria măreție se dizolvă în momentul în care începi să o trăiești.

Nu trebuie să devii brusc „mare”, ci doar să permiți luminii tale să iasă la suprafață, puțin câte puțin.